FON PENTRU OFORMARE

                     Absolvenții                               melodia „Simt că fara ea...” de Ducu  Bertzi                                                                                                    negativul îl puteți lua de aici 

Noi care credeam întruna că vom fi copii

Mai mult ne-ntîlneam la şcoală pentru ghiduşii

Abia acum am înţeles că timpul ce trecea

Adolescenţi rebeli ne prefăcea.

Noi care veneam la lecţii c-un surîs formal,

Visînd notele de zece cu-n raspuns banal

Descopeream noi universuri şi noi galaxii

Învăţam cum e bine să fii.

Descopeream noi universuri şi noi galaxii

Învăţam cum e bine să fii.

Descopeream noi universuri şi noi galaxii

Învăţam cum e bine să fii.

REFREN

Simt ca fara ea, nu pot respira, 

Nu pot trăi fără  şcoala mea

La ce putem noi sa speram acum,

Doar s-alegem drumul cel mai bun.

Dar nu vom uita vre-odata de unde-am plecat

Si de toate cîte noi aici am invațat

De profesorii buni și blînzi ce mult au ostenit

De ne-au dojenit și dăscălit.

Scumpii noștri profesori noi astăzi ne-nchinăm

Și iertare mult ne cerem că nu ascultăm

Dar vă promitem că în viață buni noi o sa fim

Și nicicînd n-o să dezamăgim.

Dar vă promitem că în viață buni noi o sa fim

Și nicicînd n-o să dezamăgim.

Dar vă promitem că în viață buni noi o sa fim

Și nicicînd n-o să dezamăgim.

REFREN

Simt ca fara ea, nu pot respira, 

Nu pot trăi fără  şcoala mea

La ce putem noi sa speram acum,

Doar s-alegem drumul cel mai bun.

Simt ca fara ea, nu pot respira, 

Nu pot trăi fără  şcoala mea

La ce putem noi sa speram acum,

Doar s-alegem drumul cel mai bun.

Uite suna clopotelul dar nu ne grabim

Caci de azi noi scoala asta o sa parasim

Vom zbura pe noi tărîmuri, spre alt univers

Vom pleca pe drumul ce-am ales.

Vom zbura pe noi tărîmuri, spre alt univers

Vom pleca pe drumul ce-am ales.

Vom pleca pe drumul ce-am ales.

Vom pleca pe drumul ce-am ales.

Vom pleca pe drumul ce-am ales.

                                                                                           Făra drept de republicare.

SCENETA „CAPRA CU TREI IEZI” ÎN VERSURI

Autorul:

 Odată   într-o  căscioară

A  trăit  o  căprioară

Şi  dacă  vrei  să  crezi

Avea  capra  şi  trei  iezi.

(iese  capra  cu  iezii  şi  se închină)

Iedul  cel mare: 

Au  mămucă,  au  mămucă

Mă  doare  ici  la  lingurică!

N-ai  azi  drum  pe  la  pădure

Să  ne-aduci  de-ale    gurii?

Capra: 

Cum?  n-aveţi  fîn, n-aveţi  haleală?

 Ce-i   cu –atîta  strofoleală?

După  casă  e –un  stogoi (arată cu mina în sus)

Mîncaţi  cît  încape-n  voi!

Iedul  cel  mijlociu:

 Eii, mămucă,  fînu-i vechi

Ne  cam  iese pe  urechi

Iaca …  poate   nişte  iarbă

Să  ne   crească  mare   barba.

Capra:

Of,  iaca  mă  pornesc  degrabă,

Să  le-aduc  eu  multă  iarbă,

E-e ,  că   tare-i  scurtă  ziua , ştii

La  mama cu  trei  copii

(capra  îşi  pune  o  broboadă,  îşi  leagă  un  şorţ,  se  chiteşte  şi  pleacă)

(apare  lupul,  tropăieşte,  îţi  freacă  mîinile  de  bucurie,  se  tot  învîrte  pe  loc,  apoi  zice:)

Lupul:

E,  de  blană  nici  nu-mi    mai  pasă 

Capra  a plecat  de-acasă,

Cum  s-ar  spune  doamne-i  iartă,

Mănânc iezii toți, deodată.

Dar  mai  este  aici  un  dară

Cum  să-i  scot  pe  iezi  afară

Aha!  O  cîntare  am să  le  trag

Cît  a-i  clipi  îs  toţi  în  prag!

(sare  cînd  pe  un  picior,  cînd  pe  altul,  bucuros  că  a  găsit  soluţia)

I-ha  ,  i-ha   ce-s  deştept

Eu  mă  bat  cu  pumnul  în  piept

Ia-n  s-o  iau  înspre  căsuţă

Să  văd  ce-mi  fac  ieduţii

(se  uită  prin  geam  şi  vorbeşte  singur,  chipurile  printr-un  binoclu)

Hopa !  Iaca  finişorii

Ah  mînca-le-aş  ochişorii….

Strălucesc cornițele

Vai ce-mi cântă mațele.

Cu cărniță la picior

Cel  mai  mare-i  Ghiţişor,

Cel  de-al  doilea-i  Corneluș,

Cel de-al treilea-i Sfredeluș!

(are  un  sac  şi  prinde  a  cînta  răguşit)

Am  un  sac  plin  în  spinare

De  ierburi  bune,   în  floare,

De  sulcină , de  trifoi

Toate  bune  pentru  voi

Hai  deschide-ţi  cu  fuguţa

Iaca  a  venit  mămuţa

Ş-apoi  hai  mai  repejor

Că  picioarele  mă  dor

(face  aşezări,  ridicări  să-şi   dezmorţească   picioarele

Iedul  cel  mare: (  strigă  tare)    

 Auziți? Da-ți la fuguța

 Iată  a  venit  mămuţa

Iaca tragem noi  zăvorul

Că  ne-aduci  plin   săcuşorul

Iedul cel  mic:

Bade  Ghiţă  nu-i  mămuca

Lasă  nu  deschide  uşa

Mama  cîntă  ca   Jasmin

Dar  acesta-i  glas  străin

(în  vremea  aceasta  lupul  s-a  tupilat  sub  geam,  se  freacă  cu  mîinile  pe  la  ochi  de  ciudă)

Lupul: 

Iaca m-au descoperit

Glasul  mi-i  hodorogit,

Trag  o  fugă  la  nea  Luca 

Ca  să-mi  subţieze  moaca.

(lupul   pleacă)

Autorul:

Şi  cum  este  lacom lupul  

S-a și apucat de lucru

După ce s-a isprăvit

La casa caprei a venit

Sub  fereastră  el  a  stat

Şi  din  gură  a  cuvîntat.

Lupul: (subţire)

Deschideţi  uşa  cu  fuguţa

C-am venit, eu sunt  mămuţa

Iaca  vă  aduc  de  toate

 Î-s  cu  sacul plin  în  spate

Iedul  cel  mare:

  Iaca,  vezi ,  asta-i   mămuţa

Mă  duc    să  deschid  fuguţa

Că  eu  îs  lihnit  de  foame

Mă  doare  aicea  între  coarne

(şi  trage  zăvorul)

Lupul:

 A, a , a,  ghidi,  ghidi,  hai ghiduşii

Ia veniți pîn  la  nănaşu

Aşa  chilipir  ştiţi  bine 

nu  cade  la  orişicine

(cel    mezin    se  ascunde)

Sfredelușu  unde-i  măi?

Ce-aţi  rămas  voi  amîndoi?

Căci  colea  în  vizuină

Am  şi  eu  pui,  o  duzină

Şi  de  dimineaţă  urlă

Că    n-o  pus  nimica-n  gură!

Ambii  iezi: (se  bîlbîie)

 Î-î-î,  nu-i  acasă,  e-n  pădure

S-o  dus  cu mama    după  mure

(LUPUL  SE  REPEDE  LA  CEI  DOI,  ÎI  MĂNÎNCĂ,  apoi   zice  pufnind  de  plăcere)

Lupul: 

Ce  mai  carne  parfumată

 Se  duce  chiar  nerugumată

Am  mîncat  eu  binişor

N-ar  strica  şi-un  somnişor!

(se  duce)

Autorul:

 Apoi  hăt  tocmai   spre  seară

Vine-acasă  căprioara

C-o  desagă  mare-n  spate

Încărcată  cu  de  toate.

(capra,  obosită,  îşi  şterge  fruntea  de  sudoare,  pune  sacul  jos, răsuflă din greu)

Capra:

 Înc-oleacă  şi-s  acasă

Oare  ce-mi  fac  copilaşii

(pune  mîna  streaşină  la  ochi)

Cred  că   zburdă  pe  toloacă

Şi  se  joacă  de-a  mijatca.

(nedumerită)

Eiii , nu-nţeleg  eu  ce  e  asta?

De  ce  se  uită  prin  fereastră?

(iedul  cel  mic  îi  iese  mamei  înainte,  plînge  dă  din  mîini  şi-i spune  mamei)

Iedeul  cel  mic:

 Stai,  mămică,   stai  în cale

În  casa  noastră-i  mare  jale :

De  cum  în  pădure  ai  plecat,

Cumătr-lup  pe-aici  a dat.

Pe  Corneliu  şi  pe  Ghiţă

Ia  mîncat  făr-să  sughiţe, 

Eu  însă  am  dovedit

Sub  chersin  m-am  îndosit.

(capra  plină  de  năduf  şi  ură)

Capra:

 Cum  a  îndrăznit  nănaşu

Să-mi   mănînce  copilaşii

Praznic  mare  am  să  fac

Şi-o  să-i    vin  eu  lui  de  hac.

Mangositul  şi  spurcatul

Nu-l  mai  satură  nici  dracul,

Să  nu-mi  ziceţi  mie  capră

Dacă  nu  l-oi  da   în  groapă.

(plînge  în  hohote)

Prin  pădure  mă  pornesc:

Pe  cumătru  să-l  găsesc

Să-l  întreb  cum  de-a  -ndrăznit

Doi  copii  mi-a  gîtuit

(ridică  mîinile  a  deznădejde  şi  durere)

(SE  ÎNTÎLNEŞTE  CU  LUPUL)

Lupul:  Hellou,  Cuma  Grăchila!

Capra: Gud  moning,  Sarsailă!

Lupul:Cam  răruţ  vii  după  ierburi?

Capra :păi,  da,  am  multe  treburi.

Lupul:  Dar…  iezişorii  ….bine?

Capra:

 Săriţi-ar  ochii,  cîine!

Întrebi  de  copilaşi?

Ce-ai  căutat  spurcate,

În  casa  mea   atunci

Cînd  eu  eram  plecată

Prin  cele  văi  şi  lunci?

(lupul  se  îndreptăţeşte)

Lupul:

eu.. ..  cumătră…  cum  să-ţi  spun

Nici  o  vină  n-am,  nu, nu,  nu

Poate  …..alţi  ciraci  de-ai  mei

Au  păpat  ieduţii   tăi…

(capra  se  tot  întinde  să-l  lovească)

Capra:

 Mangositule   ce  eşti,

Cum  aşa  de  îndrăzneşti

Zici  că  nu  eşti  vinovat

De  ce  mi  s-a  întîmplat?

Ai  mîncat  doi  iezi , aşai?

Şi-ncă juri că vină n-ai?

Aşa  că  cumătre    lup,

Am  să  te  dau   în  groapă  :  Zdup!

Lupul:

  Aoleu,  cumătre  dragă,

 Îmi  frig  tălpile,  mă  ard,

 Scoate-mă,  te  rog  ,   din  groapă,

Rău  mai  mult  n-am  să  mai  fac!

Capra:

 Ba,  spurcate,  arzi,  da, da , da,

Blana  schimbi,  năravul-ba!

Las-să  ştie   lumea  toată

Că   de  tine-i  numai   coada!

                                                              Preluată de pe didactic.ro fara autor

Închinare Profesorilor

Un fir de păr albit-a
Pe fruntea Ta măreaţă.
Un zîmbet de lumină
Ţi s-a aprins pe faţă.

Şi inima îţi saltă
De bucurie plină,
Căci unde a fost umbră
Acuma e lumină.

Din pîinea cunoştinţei
Împarţi cu bunătate,
Cu drag acelor care
Sînt dornici de-a şti darte.

Către a Ta făptură
Şi munca Ta de zor 
Mă-nchin cu pietate,
Iubite Profesor!

Un material folositor pentru amenajarea colțișorului părintesc al grupei sau al clasei

SCENETĂ DE SFÂRȘIT DE AN

-        COPIII DIN CRANG –

( dupa povestea cu acelasi titlu de K.D.Usinski)

POV. Fluturasi si pasarele,

          Gandacei si fluierari

          s-au pornit in zori pe sfada

          in padurea de stejari.

          Pe la marginea padurii,

          Starnind nori de praf sub pasi

          Trec Ionut si Mariuca,

          Viorel si Lizuca

          Spre scoala din oras.

BAIAT: Ia asculta cum se cearta,

              Vietatile din crang!

              Hai,mai bines a ramanem

              Si sa ne jucam cu sarg. 

FETITA: Ce idée minunata!

                 Nu ma mai gandesc defel,

                 Sa ajung la gradinita

                 Ia ,priveste,un gandacel!

BAIAT: Gandacel,gandacel,

               Opreste-te ,putintel!

               N-ai vrea sa te joci cu noi,

               La margine de zavoi?

POV:Gandacelul se opreste

          Si pe cei doi ii priveste.

GANDACELUL: Bucuros eu m-as opri

                              Sa ma joc cu voi ,copii,

                              Insa ma asteapta acasa,

                             O familie numeroasa.

                             Ma asteapta infometati

                             Nasi ,parinti si patru frati,

                             Cu bilute de mancare

                             Pe care-o duc in spinare.

BAIAT: Bine ,gandacel dragut,

              Mergi acasa cu mancarea,

              Vom gasi pe altcineva

              Pana cade inserarea.

FETITA: Albinita,albinita,

                Hai cu noi in poienita!

ALBINITA: B-Z-Z-Z-Z….

                      Copilasi dragalasi,pe nasuc va pup,

                      Insa miere trebuie sa aduc

                      Sa umplu fagurii din stup.

  BAIAT: Las-o-n pace,surioara,

                 Sa se duca ,mititica,

                 Uite parca se zareste,

                 Catre noi,venind furnica.

                 Furnicuta,mititica,

                 vino sa te joci cu noi!

FURNICA: -Nu ma pot opri,copii,

                      Timpul ma goneste….

                                 Abia am gasit paiul acesta,

                                 E tocmai ce-mi trebuie

                                 Sa intarim usa casutei!

FETITA: Vezi,nici Furnicuta-Negruta,

                  Nu vrea sa se joace cu noi!

                  Sa ne intoarcem!

                                    BAIAT: Vine Rita-Veverita,

                                                   Nu vezi ,surioara?

                                                   O sa ne jucam de zor

                                                   Pana catre seara!

VEVERITA: Nu pot, nu vedeti ce ocupata sunt!

                       Strang alune ptr iarna,fac curatenie in scorbura!

                       Daca ma opresc la voi,

                       Cine sa le adune?

                                     FETITA: Uite,uite-un porumbel

                                                      Ce se-ndreapta spre zavoi.

                                                     -Hei, nu vrei sa ne jucam?

                                                       Nu vrei sa te joci cu noi?  

PORUMBEL: Nu ma pot opri!Trebuie sa-mi repar cuibul,ca

                         Vantul mi-a daramat acoperisul!

         

                                     BAIAT: Bine,bine,du-te dupa acoperisul

                                                    tau,ca noi o sa ne gasim alt tovaras

                                                     de joaca!

                                                               Iepuras, dragalas,

                                                               Incotro asa grabit?

                                                               Ramai sa te joci cu noi

                                                                Pana la sfarsit!                                              

IEPUARAS: As vrea sa ma joc cu voi,

                       Dar nu pot sa ma opresc

                       Eu cu varza ma grabesc

                       La fratele meu bolnav

                       Pe care il iubesc.

                                    FETITA: Uitati-va,ce flori mari  de fraga!

                                                      Hai sa ne jucam cu ele!

FLORILE: Lasati-ne!N-avem timp de joaca!

                    Trebuie sa prindem razele de soare,

                    Sa pregatim mai repede fragutele gustoase.

                    Da-ti-va la o parte,nun e faceti umbra!

    

                                 BAIAT: Vai,ce plictiseala,toti au treaba,

                                                Nimeni nu vrea sa se joace cu noi!

                                                 A!Uite un raulet!

                                                 Ce vesel clipoceste printre pietre!

                                                 Rauletule, tu n-ai nici o  treaba

                                                  Joaca-te cu noi!

RÂUL: Cum eu n-am nici o treaba?

              Copii lenesi ce sunteti!Uitati-va la mine,muncesc zi si noapte;nu am o clipa de odihna.Cine da de baut oamenilor si animalelor?Cine spala rufele,invarteste morile,poarta barcile si stinge focurile?Cine daca nu eu?Nu-mi vad capul de treaba!Plecati, nu ma mai tineti de vorba!

                           FETITA: Toata lumea se grabeste

                                            Nimeni nu sta pe tanjeala

                                             Cred c-ar fi mai bine

                                             Sa mergem si noi la treaba!

BAIATUL: Stai,c-am gasit un prieten!Hei,cantareato!

                    Cred ca tu vrei sa te joci cu noi?!

                                    PITULICEA: Sunt atat de ostenita,si tot mai

                         treaba;trebuie sa cant ,sa-mi adorm puisorii !

                         Dar voi ce-ti facut azi?La scoala nu v-ati dus si alergati fara rost prin crang,ba ii mai impiedicati si  pe altii sa lucreze!Duceti-va la scoala cat mai e timp ,iar in crang veniti dupa-amiaza, atunci ne terminam si noi treburile,vietatile padurii!Ne veti gasi pe toate in poiana de langa parau si acolo ne vom veseli impreuna!

BAIATUL: Ai dreptate,ai dreptate!

                    Hai sa ne grabim,

                    Am intarziat deja si o s-o patim!

POV.: Astfel au ajuns la ore

           Transpirati cei doi copii

            Si au inteles ca jocul

            Ii asteapta  orice-ar fi.

            Intai trebuie sa munceasca

            Si apoi sa se veseleasca!

                                                           (adaptare in versuri de ed.Ivascu Daniela,Boldesti-Scaeni)

                                                            preluat de pe www.didactic.ro