FON PENTRU OFORMARE

                     Absolvenții                               melodia „Simt că fara ea...” de Ducu  Bertzi                                                                                                    negativul îl puteți lua de aici 

Noi care credeam întruna că vom fi copii

Mai mult ne-ntîlneam la şcoală pentru ghiduşii

Abia acum am înţeles că timpul ce trecea

Adolescenţi rebeli ne prefăcea.

Noi care veneam la lecţii c-un surîs formal,

Visînd notele de zece cu-n raspuns banal

Descopeream noi universuri şi noi galaxii

Învăţam cum e bine să fii.

Descopeream noi universuri şi noi galaxii

Învăţam cum e bine să fii.

Descopeream noi universuri şi noi galaxii

Învăţam cum e bine să fii.

REFREN

Simt ca fara ea, nu pot respira, 

Nu pot trăi fără  şcoala mea

La ce putem noi sa speram acum,

Doar s-alegem drumul cel mai bun.

Dar nu vom uita vre-odata de unde-am plecat

Si de toate cîte noi aici am invațat

De profesorii buni și blînzi ce mult au ostenit

De ne-au dojenit și dăscălit.

Scumpii noștri profesori noi astăzi ne-nchinăm

Și iertare mult ne cerem că nu ascultăm

Dar vă promitem că în viață buni noi o sa fim

Și nicicînd n-o să dezamăgim.

Dar vă promitem că în viață buni noi o sa fim

Și nicicînd n-o să dezamăgim.

Dar vă promitem că în viață buni noi o sa fim

Și nicicînd n-o să dezamăgim.

REFREN

Simt ca fara ea, nu pot respira, 

Nu pot trăi fără  şcoala mea

La ce putem noi sa speram acum,

Doar s-alegem drumul cel mai bun.

Simt ca fara ea, nu pot respira, 

Nu pot trăi fără  şcoala mea

La ce putem noi sa speram acum,

Doar s-alegem drumul cel mai bun.

Uite suna clopotelul dar nu ne grabim

Caci de azi noi scoala asta o sa parasim

Vom zbura pe noi tărîmuri, spre alt univers

Vom pleca pe drumul ce-am ales.

Vom zbura pe noi tărîmuri, spre alt univers

Vom pleca pe drumul ce-am ales.

Vom pleca pe drumul ce-am ales.

Vom pleca pe drumul ce-am ales.

Vom pleca pe drumul ce-am ales.

                                                                                           Făra drept de republicare.

SCENETA „CAPRA CU TREI IEZI” ÎN VERSURI

Autorul:

 Odată   într-o  căscioară

A  trăit  o  căprioară

Şi  dacă  vrei  să  crezi

Avea  capra  şi  trei  iezi.

(iese  capra  cu  iezii  şi  se închină)

Iedul  cel mare: 

Au  mămucă,  au  mămucă

Mă  doare  ici  la  lingurică!

N-ai  azi  drum  pe  la  pădure

Să  ne-aduci  de-ale    gurii?

Capra: 

Cum?  n-aveţi  fîn, n-aveţi  haleală?

 Ce-i   cu –atîta  strofoleală?

După  casă  e –un  stogoi (arată cu mina în sus)

Mîncaţi  cît  încape-n  voi!

Iedul  cel  mijlociu:

 Eii, mămucă,  fînu-i vechi

Ne  cam  iese pe  urechi

Iaca …  poate   nişte  iarbă

Să  ne   crească  mare   barba.

Capra:

Of,  iaca  mă  pornesc  degrabă,

Să  le-aduc  eu  multă  iarbă,

E-e ,  că   tare-i  scurtă  ziua , ştii

La  mama cu  trei  copii

(capra  îşi  pune  o  broboadă,  îşi  leagă  un  şorţ,  se  chiteşte  şi  pleacă)

(apare  lupul,  tropăieşte,  îţi  freacă  mîinile  de  bucurie,  se  tot  învîrte  pe  loc,  apoi  zice:)

Lupul:

E,  de  blană  nici  nu-mi    mai  pasă 

Capra  a plecat  de-acasă,

Cum  s-ar  spune  doamne-i  iartă,

Mănânc iezii toți, deodată.

Dar  mai  este  aici  un  dară

Cum  să-i  scot  pe  iezi  afară

Aha!  O  cîntare  am să  le  trag

Cît  a-i  clipi  îs  toţi  în  prag!

(sare  cînd  pe  un  picior,  cînd  pe  altul,  bucuros  că  a  găsit  soluţia)

I-ha  ,  i-ha   ce-s  deştept

Eu  mă  bat  cu  pumnul  în  piept

Ia-n  s-o  iau  înspre  căsuţă

Să  văd  ce-mi  fac  ieduţii

(se  uită  prin  geam  şi  vorbeşte  singur,  chipurile  printr-un  binoclu)

Hopa !  Iaca  finişorii

Ah  mînca-le-aş  ochişorii….

Strălucesc cornițele

Vai ce-mi cântă mațele.

Cu cărniță la picior

Cel  mai  mare-i  Ghiţişor,

Cel  de-al  doilea-i  Corneluș,

Cel de-al treilea-i Sfredeluș!

(are  un  sac  şi  prinde  a  cînta  răguşit)

Am  un  sac  plin  în  spinare

De  ierburi  bune,   în  floare,

De  sulcină , de  trifoi

Toate  bune  pentru  voi

Hai  deschide-ţi  cu  fuguţa

Iaca  a  venit  mămuţa

Ş-apoi  hai  mai  repejor

Că  picioarele  mă  dor

(face  aşezări,  ridicări  să-şi   dezmorţească   picioarele

Iedul  cel  mare: (  strigă  tare)    

 Auziți? Da-ți la fuguța

 Iată  a  venit  mămuţa

Iaca tragem noi  zăvorul

Că  ne-aduci  plin   săcuşorul

Iedul cel  mic:

Bade  Ghiţă  nu-i  mămuca

Lasă  nu  deschide  uşa

Mama  cîntă  ca   Jasmin

Dar  acesta-i  glas  străin

(în  vremea  aceasta  lupul  s-a  tupilat  sub  geam,  se  freacă  cu  mîinile  pe  la  ochi  de  ciudă)

Lupul: 

Iaca m-au descoperit

Glasul  mi-i  hodorogit,

Trag  o  fugă  la  nea  Luca 

Ca  să-mi  subţieze  moaca.

(lupul   pleacă)

Autorul:

Şi  cum  este  lacom lupul  

S-a și apucat de lucru

După ce s-a isprăvit

La casa caprei a venit

Sub  fereastră  el  a  stat

Şi  din  gură  a  cuvîntat.

Lupul: (subţire)

Deschideţi  uşa  cu  fuguţa

C-am venit, eu sunt  mămuţa

Iaca  vă  aduc  de  toate

 Î-s  cu  sacul plin  în  spate

Iedul  cel  mare:

  Iaca,  vezi ,  asta-i   mămuţa

Mă  duc    să  deschid  fuguţa

Că  eu  îs  lihnit  de  foame

Mă  doare  aicea  între  coarne

(şi  trage  zăvorul)

Lupul:

 A, a , a,  ghidi,  ghidi,  hai ghiduşii

Ia veniți pîn  la  nănaşu

Aşa  chilipir  ştiţi  bine 

nu  cade  la  orişicine

(cel    mezin    se  ascunde)

Sfredelușu  unde-i  măi?

Ce-aţi  rămas  voi  amîndoi?

Căci  colea  în  vizuină

Am  şi  eu  pui,  o  duzină

Şi  de  dimineaţă  urlă

Că    n-o  pus  nimica-n  gură!

Ambii  iezi: (se  bîlbîie)

 Î-î-î,  nu-i  acasă,  e-n  pădure

S-o  dus  cu mama    după  mure

(LUPUL  SE  REPEDE  LA  CEI  DOI,  ÎI  MĂNÎNCĂ,  apoi   zice  pufnind  de  plăcere)

Lupul: 

Ce  mai  carne  parfumată

 Se  duce  chiar  nerugumată

Am  mîncat  eu  binişor

N-ar  strica  şi-un  somnişor!

(se  duce)

Autorul:

 Apoi  hăt  tocmai   spre  seară

Vine-acasă  căprioara

C-o  desagă  mare-n  spate

Încărcată  cu  de  toate.

(capra,  obosită,  îşi  şterge  fruntea  de  sudoare,  pune  sacul  jos, răsuflă din greu)

Capra:

 Înc-oleacă  şi-s  acasă

Oare  ce-mi  fac  copilaşii

(pune  mîna  streaşină  la  ochi)

Cred  că   zburdă  pe  toloacă

Şi  se  joacă  de-a  mijatca.

(nedumerită)

Eiii , nu-nţeleg  eu  ce  e  asta?

De  ce  se  uită  prin  fereastră?

(iedul  cel  mic  îi  iese  mamei  înainte,  plînge  dă  din  mîini  şi-i spune  mamei)

Iedeul  cel  mic:

 Stai,  mămică,   stai  în cale

În  casa  noastră-i  mare  jale :

De  cum  în  pădure  ai  plecat,

Cumătr-lup  pe-aici  a dat.

Pe  Corneliu  şi  pe  Ghiţă

Ia  mîncat  făr-să  sughiţe, 

Eu  însă  am  dovedit

Sub  chersin  m-am  îndosit.

(capra  plină  de  năduf  şi  ură)

Capra:

 Cum  a  îndrăznit  nănaşu

Să-mi   mănînce  copilaşii

Praznic  mare  am  să  fac

Şi-o  să-i    vin  eu  lui  de  hac.

Mangositul  şi  spurcatul

Nu-l  mai  satură  nici  dracul,

Să  nu-mi  ziceţi  mie  capră

Dacă  nu  l-oi  da   în  groapă.

(plînge  în  hohote)

Prin  pădure  mă  pornesc:

Pe  cumătru  să-l  găsesc

Să-l  întreb  cum  de-a  -ndrăznit

Doi  copii  mi-a  gîtuit

(ridică  mîinile  a  deznădejde  şi  durere)

(SE  ÎNTÎLNEŞTE  CU  LUPUL)

Lupul:  Hellou,  Cuma  Grăchila!

Capra: Gud  moning,  Sarsailă!

Lupul:Cam  răruţ  vii  după  ierburi?

Capra :păi,  da,  am  multe  treburi.

Lupul:  Dar…  iezişorii  ….bine?

Capra:

 Săriţi-ar  ochii,  cîine!

Întrebi  de  copilaşi?

Ce-ai  căutat  spurcate,

În  casa  mea   atunci

Cînd  eu  eram  plecată

Prin  cele  văi  şi  lunci?

(lupul  se  îndreptăţeşte)

Lupul:

eu.. ..  cumătră…  cum  să-ţi  spun

Nici  o  vină  n-am,  nu, nu,  nu

Poate  …..alţi  ciraci  de-ai  mei

Au  păpat  ieduţii   tăi…

(capra  se  tot  întinde  să-l  lovească)

Capra:

 Mangositule   ce  eşti,

Cum  aşa  de  îndrăzneşti

Zici  că  nu  eşti  vinovat

De  ce  mi  s-a  întîmplat?

Ai  mîncat  doi  iezi , aşai?

Şi-ncă juri că vină n-ai?

Aşa  că  cumătre    lup,

Am  să  te  dau   în  groapă  :  Zdup!

Lupul:

  Aoleu,  cumătre  dragă,

 Îmi  frig  tălpile,  mă  ard,

 Scoate-mă,  te  rog  ,   din  groapă,

Rău  mai  mult  n-am  să  mai  fac!

Capra:

 Ba,  spurcate,  arzi,  da, da , da,

Blana  schimbi,  năravul-ba!

Las-să  ştie   lumea  toată

Că   de  tine-i  numai   coada!

                                                              Preluată de pe didactic.ro fara autor

Închinare Profesorilor

Un fir de păr albit-a
Pe fruntea Ta măreaţă.
Un zîmbet de lumină
Ţi s-a aprins pe faţă.

Şi inima îţi saltă
De bucurie plină,
Căci unde a fost umbră
Acuma e lumină.

Din pîinea cunoştinţei
Împarţi cu bunătate,
Cu drag acelor care
Sînt dornici de-a şti darte.

Către a Ta făptură
Şi munca Ta de zor 
Mă-nchin cu pietate,
Iubite Profesor!

Un material folositor pentru amenajarea colțișorului părintesc al grupei sau al clasei

SCENETĂ DE SFÂRȘIT DE AN

-        COPIII DIN CRANG –

( dupa povestea cu acelasi titlu de K.D.Usinski)

POV. Fluturasi si pasarele,

          Gandacei si fluierari

          s-au pornit in zori pe sfada

          in padurea de stejari.

          Pe la marginea padurii,

          Starnind nori de praf sub pasi

          Trec Ionut si Mariuca,

          Viorel si Lizuca

          Spre scoala din oras.

BAIAT: Ia asculta cum se cearta,

              Vietatile din crang!

              Hai,mai bines a ramanem

              Si sa ne jucam cu sarg. 

FETITA: Ce idée minunata!

                 Nu ma mai gandesc defel,

                 Sa ajung la gradinita

                 Ia ,priveste,un gandacel!

BAIAT: Gandacel,gandacel,

               Opreste-te ,putintel!

               N-ai vrea sa te joci cu noi,

               La margine de zavoi?

POV:Gandacelul se opreste

          Si pe cei doi ii priveste.

GANDACELUL: Bucuros eu m-as opri

                              Sa ma joc cu voi ,copii,

                              Insa ma asteapta acasa,

                             O familie numeroasa.

                             Ma asteapta infometati

                             Nasi ,parinti si patru frati,

                             Cu bilute de mancare

                             Pe care-o duc in spinare.

BAIAT: Bine ,gandacel dragut,

              Mergi acasa cu mancarea,

              Vom gasi pe altcineva

              Pana cade inserarea.

FETITA: Albinita,albinita,

                Hai cu noi in poienita!

ALBINITA: B-Z-Z-Z-Z….

                      Copilasi dragalasi,pe nasuc va pup,

                      Insa miere trebuie sa aduc

                      Sa umplu fagurii din stup.

  BAIAT: Las-o-n pace,surioara,

                 Sa se duca ,mititica,

                 Uite parca se zareste,

                 Catre noi,venind furnica.

                 Furnicuta,mititica,

                 vino sa te joci cu noi!

FURNICA: -Nu ma pot opri,copii,

                      Timpul ma goneste….

                                 Abia am gasit paiul acesta,

                                 E tocmai ce-mi trebuie

                                 Sa intarim usa casutei!

FETITA: Vezi,nici Furnicuta-Negruta,

                  Nu vrea sa se joace cu noi!

                  Sa ne intoarcem!

                                    BAIAT: Vine Rita-Veverita,

                                                   Nu vezi ,surioara?

                                                   O sa ne jucam de zor

                                                   Pana catre seara!

VEVERITA: Nu pot, nu vedeti ce ocupata sunt!

                       Strang alune ptr iarna,fac curatenie in scorbura!

                       Daca ma opresc la voi,

                       Cine sa le adune?

                                     FETITA: Uite,uite-un porumbel

                                                      Ce se-ndreapta spre zavoi.

                                                     -Hei, nu vrei sa ne jucam?

                                                       Nu vrei sa te joci cu noi?  

PORUMBEL: Nu ma pot opri!Trebuie sa-mi repar cuibul,ca

                         Vantul mi-a daramat acoperisul!

         

                                     BAIAT: Bine,bine,du-te dupa acoperisul

                                                    tau,ca noi o sa ne gasim alt tovaras

                                                     de joaca!

                                                               Iepuras, dragalas,

                                                               Incotro asa grabit?

                                                               Ramai sa te joci cu noi

                                                                Pana la sfarsit!                                              

IEPUARAS: As vrea sa ma joc cu voi,

                       Dar nu pot sa ma opresc

                       Eu cu varza ma grabesc

                       La fratele meu bolnav

                       Pe care il iubesc.

                                    FETITA: Uitati-va,ce flori mari  de fraga!

                                                      Hai sa ne jucam cu ele!

FLORILE: Lasati-ne!N-avem timp de joaca!

                    Trebuie sa prindem razele de soare,

                    Sa pregatim mai repede fragutele gustoase.

                    Da-ti-va la o parte,nun e faceti umbra!

    

                                 BAIAT: Vai,ce plictiseala,toti au treaba,

                                                Nimeni nu vrea sa se joace cu noi!

                                                 A!Uite un raulet!

                                                 Ce vesel clipoceste printre pietre!

                                                 Rauletule, tu n-ai nici o  treaba

                                                  Joaca-te cu noi!

RÂUL: Cum eu n-am nici o treaba?

              Copii lenesi ce sunteti!Uitati-va la mine,muncesc zi si noapte;nu am o clipa de odihna.Cine da de baut oamenilor si animalelor?Cine spala rufele,invarteste morile,poarta barcile si stinge focurile?Cine daca nu eu?Nu-mi vad capul de treaba!Plecati, nu ma mai tineti de vorba!

                           FETITA: Toata lumea se grabeste

                                            Nimeni nu sta pe tanjeala

                                             Cred c-ar fi mai bine

                                             Sa mergem si noi la treaba!

BAIATUL: Stai,c-am gasit un prieten!Hei,cantareato!

                    Cred ca tu vrei sa te joci cu noi?!

                                    PITULICEA: Sunt atat de ostenita,si tot mai

                         treaba;trebuie sa cant ,sa-mi adorm puisorii !

                         Dar voi ce-ti facut azi?La scoala nu v-ati dus si alergati fara rost prin crang,ba ii mai impiedicati si  pe altii sa lucreze!Duceti-va la scoala cat mai e timp ,iar in crang veniti dupa-amiaza, atunci ne terminam si noi treburile,vietatile padurii!Ne veti gasi pe toate in poiana de langa parau si acolo ne vom veseli impreuna!

BAIATUL: Ai dreptate,ai dreptate!

                    Hai sa ne grabim,

                    Am intarziat deja si o s-o patim!

POV.: Astfel au ajuns la ore

           Transpirati cei doi copii

            Si au inteles ca jocul

            Ii asteapta  orice-ar fi.

            Intai trebuie sa munceasca

            Si apoi sa se veseleasca!

                                                           (adaptare in versuri de ed.Ivascu Daniela,Boldesti-Scaeni)

                                                            preluat de pe www.didactic.ro

SFATURI UTILE ÎN EDUCAȚIA COPILULUI

RECOMPENSE PENTRU COPILUL DUMNEAVOASTRĂ

•  AVEŢI PROBLEME CU COPILUL DUMNEAVOASTRĂ, CARE NU VREA SĂ PARTICIPE LA TREBURILE CASNICE ZILNICE?
• STRÂNSUL JUCĂRIILOR, FĂCUTUL PATULUI, DUSUL GUNOIULUI, SPĂLATUL VASELOR REPREZINTĂ O PROBLEMĂ PENTRU EL?
• VĂ SIMŢIŢI NEPUTINCIOS ÎN FAŢA REFUZULUI SĂU ZILNIC DE A-ŞI DUCE SARCINILE LA BUN SFÂRŞIT?
• NU MAI ŞTIŢI CE SĂ FACEŢI? 

VĂ SFĂTUIM SĂ………

NU-L BATEŢI!

Copilul va fi mânios şi va încerca să scape cât mai repede şi mai superficial de sarcinile sale. Poate chiar să saboteze munca, şi veţi fi obligat să-l supravegheaţi îndeaproape tot timpul.

ÎNCERCAŢI SĂ-L CONVINGEŢI! 

Că, de fapt, în schimbul purtării sale poate dobândi nişte câştiguri atractive sau avantaje imediate, dacă este disciplinat. 

CUM? 

Cu un sistem de recompense care vor fi adaptate vârstei şi sarcinii ce trebuie recompensată.

CE PUTEM FOLOSII CA RECOMPENSĂ? 

Pentru copiii preşcolari:

* puteţi folosi cu succes bomboane, creioane colorate,etc. 

·       puteţi cumpăra diverse lucruri mărunte, le ambalaţi şi le aşezaţi pe toate într-un coşuleţ sau o cutie cu surprize. Ori de câte ori copilul merită o recompensă poate extrage din cutie un obiect surpriză, care să-i facă plăcere.

·       o îmbrăţişare, un pupic, cititul unei poveşti sau minute de joacă împreună sunt de asemenea recompense pe care copiii mici le consideră atractive.

DE CE SĂ-I DAU RECOMPENSE?

De cele mai multe ori, activităţile pe care trebuie să le efectueze copilul sunt

* plictisitoare

* nu îşi dovedesc utilitatea imediat

* nu trezesc prin nimic interesul copilului

Micile recompense posibile pot schimba o activitate complet lipsită de interes intr-o activitate atractivă.

ATENŢIE!

Recompensa este RECUNOAŞTEREA ÎNDEPLINIRII OBLIGAŢIILOR de către copil şi ea nu trebuie să abată

atenţia lui de la efectuarea activităţii respective până la capăt.

Subliniaţi faptul că disciplina şi conştiinciozitatea copilului sunt răsplătite.

Dacă nu pot să-şi permită o anume recompensă, părinţii nu trebuie să promită copilului recompensa respectivă.

Nerespectarea unei promisiuni este un lucru grav, iar copilul poate să-şi piardă definitiv încrederea într-un astfel

de sistem stimulativ.

CUM SE POATE FOLOSI ACEST SISTEM?

Arătaţi copilului că pe uşa frigiderului, de exemplu, aţi lipit o foaie de hârtie pe care aţi notat zilele săptămânii în curs. Explicaţi-i că în fiecare zi când îşi va face patul, de exemplu, va primi câte o faţă zâmbitoare.

	PATUL	JUCĂRIILE	GUNOIUL	VASELE
LUNI	☺	☺
MARŢI			☺
MIERCURI	☺	☺		☺
JOI
VINERI	☺	☺	☺
SÂMBĂTĂ
DUMINICĂ		☺		☺
TOTAL	3	4	2	2
TOTAL GENERAL	11

CUM SE FACE O LISTĂ DE RECOMPENSE?
Puteţi stabili ca la sfârşitul săptămânii să număraţi semnele şi, în  funcţie de numărul punctelor acumulate, să lăsaţi copilul dumneavoastră să aleagă de pe o listă de recompense, stimulentul care i se pare cel mai atractiv. Folosind o listă de recompense, evitaţi rutina, iar copilul va alege mereu altceva, pentru a nu se plictisi de un anume lucru.

·       Gândiţi-vă la o serie de mici lucruri sau activităţi care i-ar face plăcere copilului şi pe care vi le puteţi permite fără probleme.

·       Stabiliţi împreună cu copilul ce valori acordaţi lucrurilor sau activităţilor din listă

·       Faceţi o listă finală a recompenselor, în ordine crescătoare a valorii lor.

1 SEMN……………………………………..O BOMBOANĂ

5 SEMNE…………………………30 MINUTE DE DESENE

                                                     ANIMATE

15 SEMNE…………….………...AI VOIE SĂ-ŢI INVIŢI UN

                                                          PRIETEN ACASĂ

25 SEMNE……………….……..MÂNCĂM O ÎNGHEŢATĂ

                                                           SAU O PIZZA ÎN ORAŞ

Acumularea de simboluri devine importantă pentru:

* copil, pentru că astfel îşi poate îndeplinii o dorinţă

* părinte, pentru că acesta vede cum copilul învaţă să economisească, să aibă răbdare, să fie conştiincios şi consecvent.

PUTEŢI, ÎNCETUL CU ÎNCETUL, INFLUENŢA ÎN BINE COMPORTAMENTUL COPILULUI DUMNEAVOASTRĂ FĂRĂ SĂ FOLOSIŢI FORŢA!

PUTEM RETRAGE PUNCTELE SAU CHIAR RECOMPENSELE?

Desigur, în acelaşi fel în care copilul primeşte puncte, sau anumite simboluri pentru purtări bune, poate la fel de bine să piardă puncte, în cazul unor purtări rele, sau pentru nerespectarea unor îndatoriri.

Astfel, îl puneţi pe copil în situaţia de;

* a hotărî singur ce merită

* a cântării consecinţele faptelor sale

Aveţi astfel la îndemână o sancţiune care poate să doară mai mult uneori decât o palmă sau oricare manifestare de violenţă din partea părinţilor.

ATENŢIE!

Nu aplicaţi această sancţiune dacă nu aţi stabilit acest lucru, înainte, cu copilul! În cazul în care tăiaţi din punctele câştigate deja fără ca el să fi fost avertizat de posibilitatea unei astfel de sancţiuni, copilul îşi va pierde încrederea că poate strânge vreodată destule puncte, oricât s-ar strădui, pentru a-şi satisface o dorinţă.

Dacă în schimb veţi stabili de comun acord că atunci când nu şi-a îndeplinit obligaţiile va pierde 2 sau 3 puncte din totalul punctelor acumulate la sfârşitul săptămânii, îi veţi da sentimentul că punctele câştigate nu i-au fost furate ci au fost sacrificate de el însuşi, pentru o altă activitate pe care a considerat-o mai interesantă la momentul respectiv.

ATENŢIE! NU-L MITUIŢI PE COPIL

Sistemul de recompense este numai un mijloc prin care reuşim să-i dovedim copilului că o activitate care i se pare total neinteresantă şi neplăcută poate deveni atractivă pentru el într-o oarecare măsură.

Recompensele nu trebuie să devină un obiectiv în sine! Ele doar îndulcesc activitatea până ce copilul se obişnuieşte cu ea şi nu o mai consideră o corvoadă!

ROLUL PĂRINŢILOR ÎN ACEST SENS ESTE ESENŢIAL!

CUM?

Nu folosiţi expresii ca: AI SĂ PRIMEŞTI  sau  O SĂ-ŢI DAU

Folosiţi în permanenţă: AI SĂ POŢI CÂŞTIGA

Evitaţi să-i spuneţi: DACĂ STRÂNGI JUCĂRIILE ÎŢI DAU

O BANANĂ.

Ci mai de grabă: VEZI STEUA ACEASTA DE ŞERIF? DACĂ AI SRÂNGE JUCĂRIILE TOATĂ SĂPTĂMÂNA, AI PUTEA SĂ O CÂŞTIGI, IAR SÂMBĂTĂ AI PUTEA SĂ O PORŢI ÎN PIEPT CÂND IEŞI SĂ TE JOCI ÎN PARC CU PRIETENII. NU-I AŞA CĂ ŢI-AR PLACE? EU SUNT CONVINSĂ CĂ AI SĂ POŢI S-O CÂŞTIGI. CE SPUI?

Nu-l lăsaţi pe copil să înţeleagă că totul se poate cumpăra făcând un târg avantajos, ci că totul se poate câştiga prin muncă şi efort.

ZECE MOTIVE CARE SUSŢIN

FOLOSIREA RECOMPENSELOR

1.VA ÎNVĂŢA SĂ COMUNICE MAI UŞOR, EXPRIMÂNDU-ŞI DORINŢELE ŞI NEMULŢUMIRILE

2. VA DEVENI MAI SOCIABIL.

3. VA REACŢIONA MAI CALM LA CRITICĂ ŞI VA AVEA O TOLERANŢĂ MAI CRESCUTĂ LA FRUSTRARE.

4. VA FI MAI FLEXIBIL, COOPERANT ŞI DESCHIS LA NOU.

5. VA AVEA O CAPACITATE CREATOARE MAI MARE

6. VA FI MAI OPTIMIST ŞI MAI ÎNCREZĂTOR ÎN FORŢELE PROPRII.

7. VA MANIFESTA SPIRIT DE INIŢIATIVĂ.

8. SE VA COMPORTA MAI ALTRUIST.

9. VA FI MAI DISCIPLINAT ÎN TOATE SITUAŢIILE.

10. SE VA ANGAJA ÎN ACTIVITĂŢI MAI MOTIVAT.

PUTEM SCĂPA DE CUVINTELE „NU” SAU

 „NU VREAU”

Există unii copii care, pe măsură ce cresc, par să aibă în vocabular doar două răspunsuri: „NU” şi „NU VREAU”. Ei refuză să facă orice, spunând NU la tot ce sunt rugaţi. E nevoie uneori să li se spună de 5 sau 6 ori să-şi strângă jucăriile sau să-şi pună haina în cuier.

NU CEDAŢI IMPULSULUI DE A-L BATE PE COPIL!

Puteţi folosi şi în acest caz un sistem de recompense care să-l convingă pe copil că este mai avantajos pentru el să asculte şi să dea curs rugăminţilor dumneavoastră.

CUM?

Desenaţi un grafic ca cel de mai jos şi puneţi-l la loc vizibil.

Explicaţi că :

☞ o stea înseamnă că copilul a refuzat să îndeplinească o

anumită sarcină

☞ o inimă înseamnă că copilul a îndeplinit o anumită sarcină

LUNI	*    *     * ♡  ♡
MARŢI	*     * ♡   ♡    ♡
MIERCURI	* * * * * ♡
JOI	*  * * ♡  ♡  ♡ ♡  ♡
VINERI	* ♡  ♡  ♡ ♡  ♡ ♡
SÂMBĂTĂ	* * * * * ♡  ♡
DUMINICĂ	*     * ♡   ♡    ♡

STAŢI DE VORBĂ CU COPILUL:

Eşti un copil drăguţ şi isteţ, care face o grămadă de lucruri bune, de care sunt mulţumită. Un singur lucru mă necăjeşte: de cele mai multe ori nu vrei să faci ce şi se spune, şi răspunzi „NU VREAU”. O să te ajut să înveţi să nu mai spui tot timpul „NU”.De fiecare dată când ai să faci ce ţi se spune, o să desenăm în tabel o inimioară. Dacă strângi 5 inimioare ai dreptul la o recompensă. Atunci când spui „NU VREAU” sau „NU” am să desenez o steluţă. Ce zici? Câte inimioare crezi că poţi să câştigi astăzi?

ATENŢIE!

Puneţi inimioara pe grafic imediat ce copilul a îndeplinit ceea ce l-aţi rugat. Arătaţi-i cât de mult vă bucură acest lucru. ÎMBRĂŢIŞAŢI-L!

Dacă vedeţi că timp de câteva zile a câştigat 5 inimioare cu destulă uşurinţă, puteţi să creşteţi săptămâna următoare la 6 numărul de inimioare necesare pentru a căpăta o recompensă. În felul acesta copilul va trebui să facă mereu un efort mai mare pentru a câştiga un lucru de pe lista de recompense.

DACĂ SUNTEŢI CONSECVENT, SISTEMUL DE RECOMPENSE VA DA CU SIGURANŢĂ ROADE! 

APLICAŢI-L DE FIECARE DATĂ CÂND ÎL CONSIDERAŢI NECESAR!

REZULTATELE POT FI SPECTACULOASE!

CUM

SĂ ALEGEM JUCĂRIA POTRIVITĂ

ŞTIAŢI CĂ:

JOCUL este esenţial pentru copiii care cresc şi învaţă? 

JUCĂRIILE sunt instrumentele cu ajutorul cărora copiii capătă cunoştinţe despre lumea înconjurătoare.

Prin jucăriile şi materialele pe care le cumpăraţi, dumneavoastră alegeţi CE ŞI CUM vor învăţa copiii.

Jucăriile din zilele noastre sunt însă scumpe şi de cele mai multe ori, aveţi de ales între sute de variante!

NU ESTE UŞOR SĂ ALEGEŢI JUCĂRIA POTRIVITĂ!

Iată, de aceea, câteva sfaturi utile:

·       gândiţi-vă la tipurile de activităţi care îi fac plăcere copilului dumneavoastră, şi veţi putea să alegeţi jucării bune care să îl atragă;

·       înlocuiţi jucăriile în funcţie de stadiul de dezvoltare a copilului dumneavoastră;

·       alegeţi jucării care vor creşte împreună cu copiii dumneavoastră;

·       adecvaţi jucăria copilului

JOCUL COPILULUI SE SCHIMBĂ PE MĂSURĂ CE MINTEA ŞI CORPUL LOR SE DEZVOLTĂ!

*Învaţă să-şi controleze şi să-şi coordoneze mişcările. 

Pentru a obţine efectul dorit de la o jucărie, copilul este dispus să repete de zeci de ori o mişcare, reuşind în final o coordonare perfectă a mişcărilor!

*Îşi dau seama cum funcţionează lucrurile. 

În cursul experienţelor cu diferite tipuri de jucării, copilul învaţă despre cauze şi efecte şi cum pot fi acestea stăpânite.

*Îşi dezvoltă musculatura 

Manipulând jucăriile, copiii îşi folosesc din plin musculatura şi articulaţiile, dezvoltându-se astfel armonios.

*Învaţă cuvinte noi şi idei noi

Folosind diferite tipuri de jucării, copilul învaţă despre greutatea lucrurilor, volumul lor sau despre calităţi ale diverselor materiale din lumea care îl înconjoară.

*Îşi dezvoltă creativitatea

Jocul le oferă copiilor posibilitatea să încerce noi tipuri de comportament pentru o mai completă înţelegere a lumii înconjurătoare.

*Îşi folosesc imaginaţia 

Imaginile noi, cărţile cu poveşti sau jucăriile mai neobişnuite stimulează imaginaţia şi îi fac pe copii să sesizeze şi apoi să aprecieze frumosul în viaţă.

*Rezolvă situaţii problemă

Preocupaţi sau nu de rezultatul final, copiii reuşesc prin experimente repetate să găsească căi inedite de rezolvare a problemelor lor.

*Învaţă cum să coopereze cu alţi

Regulile pe care trebuie să le respecte în timp ce se joacă, îi pregătesc pe copii pentru o înţelegere familiară şi socială ulterioară.

CÂND ALEGEM JUCĂRIILE PENTRU COPIII NOŞTRI, TREBUIE SĂ AVEM ÎN VEDERE CA ELE SĂ ÎNTRUNEASCĂ CÂT MAI MULTE DIN CALITĂŢILE DE MAI JOS, ADICĂ

SĂ FIE:

♠PORTIVITE VÂRSTEI

Gândiţi-vă mai ales la ce i-ar face plăcere copilului în această etapă de dezvoltare, nu la ce v-ar place dumneavoastră să-i cumpăraţi.

♠EDUCATIVE

Gândiţi-vă de asemenea că îl ajutaţi să înveţe mai repede unele lucruri cu ajutorul anumitor jucării.

♠ATRĂGĂTOARE 

Oricât ar fi de educative şi potrivite vârstei, uneori aspectul jucăriilor are o importanţă covârşitoare, mai ales la copiii mai mari.

♠NEPRIMEJDIOASE

Jucăriile care au părţi mici ce se desfac sunt extrem de primejdioase pentru copiii sub trei ani! Ei se pot sufoca dacă înghit în timpul jocului aceste fragmente! Citiţi întotdeauna instrucţiunile de pe ambalajul jucăriilor!

♠IEFTINE

Nu în ultimul rând, gândiţi-vă la preţ atunci când cumpăraţi jucăriile copilului dumneavoastră. Amintiţi-vă că ,asemenea hăinuţelor, jucăriile trebuie schimbate des, şi că se strică la fel de repede.

CUM SĂ FOLOSESC LA MAXIMUM JUCĂRIILE 

Aranjaţi jucăriile pe rafturi joase, pentru a fi uşor de găsit şi de pus la loc de câtre copii.

Nu aşezaţi jucăriile în cufere pentru jucării sau în cutii, pentru că în acest fel se pierd, sau sunt greu de găsit şi adeseori se strică.

ATENŢIE! 

COPIII AU NEVOIE DE TIMP, SPAŢIU, ŞI, ÎN UNELE CAZURI, DE COMPANIA ADULŢILOR PENTRU A SE BUCURA DE JUCĂRIILE LOR! UN ADULT VORBĂREŢ DAR ŞI ÎNŢELEGĂTOR  POATE SĂ LE DESCHIDĂ CALEA SPRE NOI UNIVERSURI DE JOC EDUCATIVE!

JUCĂRII DE ÎNDEMÂNARE

DE CE? 

Dezvoltă coordonarea mişcărilor, încurajează încrederea în sine, ajută la dezvoltarea cooperării şi a rezolvării de situaţii-problemă.

CĂRŢILE ŞI ÎNREGISTRĂRILE

DE CE ? 

Îl ajută să aprecieze literatura şi muzica şi dezvoltă vocabularul, stimulând interesul pentru evenimentele din viaţa de zi cu zi.

JOCURI DE CONSTRUCŢIE

DE CE ? 

Contribuie la dezvoltarea ideii de număr, stimulează creativitatea şi imaginaţia, fiind suportul a ore întregi de joc neîntrerupt.

VREŢI SĂ COMUNICAŢI CÂT MAI BINE CU COPILUL DUMNEAVOASTRĂ?

CE SE AFLĂ ÎNTRE MINE ŞI COPILUL MEU? 

*Problemele din viaţa de zi cu zi.

Nu numai dumneavoastră ci şi copilul este obligat să facă faţă unor probleme în viaţa de zi cu zi. Încercaţi să-l înţelegeţi… 

*TELEVIZORUL, RADIOUL, ZIARUL, TELEFONUL, VECINUL….

Închideţi televizorul, puneţi jos ziarul sau încercaţi să întrerupeţi orice activitate atunci când copilul dumneavoastră vrea să vă comunice ceva.

Acordaţi copilului atenţie completă şi evitaţi ca alte persoane să fie de faţă…. dacă nu este absolut necesar!

ATENŢIE!

NU VĂ DOMINAŢI COPILUL. ÎNCERCAŢI CHIAR ŞI FIZIC SĂ COBORĂŢI LA NIVELUL LUI ATUNCI CĂND ÎI VORBIŢI

LIMBAJUL PE CARE ÎL FOLOSIM ÎN PREJMA COPILULUI

Evitaţi să le vorbiţi copiilor „ de sus”:

„ ai să vorbeşti după ce termin eu „

„ eu ştiu ce este mai bine pentru tine”

„ fă ce ţi se spune şi totul va fi bine”

DE CE?

Pentru că nici predicile, nici jignirile n-au să vă ajute să menţineţi comunicarea deschisă!

ŞI ATUNCI CÂND COPILUL MEU A FĂCUT O PROSTIE…… CUM SĂ PROCEDEZ?

AŞA NU.

Nu-l întrebaţi niciodată pe copil DE CE a făcut un lucru.

Copilului îi va fi imposibil să găsească un răspuns mulţumitor şi atunci va ridica din umeri sau va spune” nu ştiu” sporind astfel tensiunea deja existentă între el şi dumneavoastră.

AŞA DA.

Întrebaţi-l pe copil ce s-a întâmplat şi lăsaţi-l să vă povestească versiune lui.

Ascultaţi-l pe copil cu atenţie şi politeţe. Nu-l întrerupeţi când încearcă să-şi spună povestea. Încercaţi să manifestaţi la fel de mult interes pentru spusele lui ca pentru spusele celui mai bun prieten al dumneavoastră.

NU ÎNCERCAŢI SĂ COMUNICAŢI CU COPILUL DACĂ SUNTEŢI SUPĂRAŢI. DUPĂ CE VĂ RECĂPĂTAŢI CALMUL….

CUM TREBUIE SĂ FIE PĂRINTELE?

Pentru o cât mai bună colaborare cu copilul, trebuie să fiţi….

…… UN BUN ASCULTĂTOR!

Faceţi-l pe copil să înţeleagă că vă preocupă sincer problemele lui. Confesiunea creează o atmosferă de respect şi simpatie reciprocă.

……FLEXIBIL!

Lăsaţi-i copilului o portiţă de ieşire! Nu-l puneţi la zid fără să-i acordaţi nici o şansă! Arătaţi-i că şi dumneavoastră sunteţi gata să faceţi nişte schimbări pentru ca lucrurile să intre în normal.

……REALIST!

Nu-i cereţi copilului mai mult decât poate să dea, având în vedere vârsta lui, puterea lui de înţelegere…

…..CAPABILI SĂ ZÂMBIŢI!

Simţul umorului vă poate ajuta să ieşiţi dintr-o situaţie dificilă. Un zâmbet vi-l poate apropia pe copil chiar şi într-un moment de criză.

……CAPABIL SĂ COLABORAŢI!

Creşterea unui copil este un efort de echipă! NU UITAŢI! Medicul pediatru, psihologul, grădiniţa,asistentul medical sunt alături de dumneavoastră.

Oricât de mult ne-am strădui să-i oferim copilului compensaţii materiale, faptul că nu poate să-şi împărtăşească sentimentele sau să primească sprijinul necesar atunci când are nevoie îl doare pe copil, îl face să-şi piardă încrederea în adulţi, să se retragă şi să se închidă într-o lume a lui.

Revolta copilului, senzaţia că nu este înţeles, apreciat şi iubit duc adesea la scăderea interesului pentru învăţătură, o pedeapsă involuntară pe care copilul o aplică părintelui prea ocupat.

Unii copii îşi exprimă suferinţa, supărarea, neîncrederea sau durerea în mod violent. Părinţii îi pot ajuta să găsească, printr-o bună comunicare, modalităţi de exprimare corecte.

APROPIERE SUFLETEASCĂ

Faţă de copilul dumneavoastră, cu care veţi putea, astfel, deveni prieteni pentru toată viaţa.

SATISFACŢIE ŞI MÂNDRIE

Nimic nu va putea egala mândria dumneavoastră, ca părinţi  văzând cum copilul se îndreaptă cu paşi siguri dinspre copilărie spre viaţa de adultă, reuşind să-şi atingă potenţialul maxim în viaţă.

ÎNCREDERE ÎN CALITĂŢILE DUMNEAVOASTRĂ DE PĂRINTE.

Să ai un copil „BUN” nu înseamnă să ai noroc, ci înseamnă o muncă susţinută pentru obţinerea unor rezultate pe termen lung.

DISCIPLINĂ ŞI RESPONSABILITATE.

Disciplina este cea care îl ajută pe copil să îşi schimbe comportamentul în bine, să înveţe o lecţie care să-i folosească toată viaţa, afectându-i în mod pozitiv comportamentul viitor.

Numai printr-o bună comunicare copilul dumneavoastră va înţelege, va accepta şi va aplica regulile care vor duce la asumarea de responsabilităţi în viitor.

  

Vă amintiţi cuvintele pe care vi le adresau părinţii sau persoanele care aveau grijă de dumneavoastră în copilărie?Acele cuvinte v-au rămas uneori adânc întipărite în minte şi v-au urmărit mult timp, unele chiar toată viaţa…..

Vă amintiţi şi ce sentimente v-au trezit acele cuvinte? De multe ori acele sentimente v-au însoţit şi ele toată viaţa…..

  

Cuvintele pe care le adresaţi dumneavoastră astăzi copiilor vor avea poate timp de ani de zile influenţă asupra copiilor aflaţi în grija dumneavoastră. De aceea este important să vă alegeţi cu grijă cuvintele şi expresiile, atunci când vă transmiteţi mesajul.

DECI …..PĂRINŢII SUNT PRIMII CARE TREBUIE SĂ STABILEASCĂ O BUNĂ COMUNICARE CU COPILUL.

!GĂSIŢI UN LOC atât  în inima cât şi în casa dumneavoastră, unde nimic să nu vă deranjeze atunci când vreţi să comunicaţi cu copilul.

!ACCEPTAŢI EFORTURILE lui de a comunica şi lăudaţi-l chiar şi atunci când nu reuşeşte pe deplin.

!ACCEPTAŢI RĂSPUNDEREA pentru mesajele greşite pe care le transmiteţi copilului. Mesajele negative conduc de cele mai multe ori la rezultate negative.

!COLABORAŢI cu toţi aceia care vă pot sprijini în efortul dumneavoastră sau pe care îi puteţi dumneavoastră sprijini spre binele copilului.

!ÎNCURAJAŢI COPILUL să menţină comunicarea deschisă!

ŞI ASTFEL, DUMNEAVOASTRĂ ŞI COPILUL DUMNEAVOASTRĂ VEŢI REUŞI SĂ FIŢI PRIETENI BUNI PENTRU MULT TIMP, POATE CHIAR PENTRU TOTDEAUNA.

Sfaturi preluate de pe www.didactic.ro